Acest site folosește cookie-uri pentru a vă pune la dispoziție cea mai bună experiență online. Prin continuarea navigării în site, sunteți de acord cu politica noastră de cookie. Sunt de acord Detalii

Plantarea rasadurilor de legume in sere si solarii

Luni, 20 mar 2017


Plantarea se face atunci când răsadurile au ajuns la anumiți parametri de dezvoltare: au vârsta cuprinsă între 55 și 77 de zile – tomate, 60-80 de zile - ardei, înălțime de 20-30 cm, să se vadă bine primul buchet floral, dar să nu fie înflorit, sistemul radicular este bine dezvoltat, răsadurile sunt libere de virusuri, boli și dăunători).

 

Distanțe de plantare a răsadurilor de legume

În vederea obținerii unor producții ridicate și de bună calitate, se recomandă folosirea unor distanțe de plantare în funcție de cultură.

Densitatea de plantare folosită pentru cultura de tomate în ciclul I este cuprinsă între 27.000 - 30.000 plante/hectar pentru tomatele cu creștere nedeterminată și 22.000-24.000 plante/hectar pentru tomatele cu creștere semideterminată.

Ca mod de plantare, se pot utiliza 2 variante: distanțe egale între rânduri și distanțe alternante între rânduri (două apropiate urmate de două mai depărtate). Cea mai utilizată metodă în ciclul I, este cea cu distanțe alternante între rânduri, de exemplu, distanța între rândurile apropiate de 60 de centimetri, iar distanța între rândurile îndepărtate, de 120 de centimetri.

Pe rând, distanța între plante trebuie să fie de 35-45 centimetri.

                                                                                                

În cazul culturilor de ardei, densitatea depinde de climă și de luminozitatea zonei. Pentru ardeii iuți, densitatea recomandată este de 35.000 plante/ha iar pentru ardeiul gras, 30.000 plante/ha.

Ardeii pot fi plantați pe rânduri cu distanța egală între ele, sau cea mai răspândită metodă este cea pe două rânduri apropiate (40-60cm) și două depărtate (1,0 - 1,2 m). Distanța între plante trebuie să fie cuprinsă între 35-45 cm.

Densitatea de plantare a castraveților extratimpurii sau timpurii, este cuprinsă între 22.000 și 24.000 plante/ha, fiind cea mai des întâlnită la culturile de primăvară.


                                                                                                 

Ca mod de plantare, se pot pot utilizat două variante:

a. Varianta cu distanțe egale între rânduri

b. Varianta cu distanțe alternate între rânduri (două apropiate urmate de 2 mai depărtate). Cea mai utilizată metodă în ciclul I este cea cu distanțe alternante între rânduri, de exemplu, distanța între rândurile apropiate este de 70-80 centimetri, iar între rândurile depărtate de 120 cm. Pe rând, castraveții se plantează la o distanță de circa 35-45 cm unii de alții.

                                                                                                 



Irigarea și fertilizarea culturilor de legume

Un aspect important de care depinde succesul unei culturi de legume este și cel legat de irigarea și fertilizarea acestora.

Irigarea culturilor se poate face cu ajutorul benzii de picurare cu distanța dintre picurători de 20 cm sau se poate utiliza tubul orb la care se atașează tubul capilar cu pix. O astfel de metodă permite aprovizionarea fiecărei plante cu o cantitate optimă de apă, în funcție de necesarul de moment, precum și dozarea exactă a cantităților de îngrășăminte administrate în funcție de necesarul plantei.


                                                                                                

Pentru o dezvoltarea optimă a plantei, aprovizionarea cu apă, irigarea, trebuie să se facă constant, pe cât posibi în fiecare zi, întotdeauna dimineața, cu o canțitate de apă coroborată cu faza de dezvoltare a plantei și condițiile de mediu (mai puțină apă sau chiar deloc dacă temperaturile sunt extrem de mici, sau mai multă, chiar de două ori pe zi, dacă vremea este extrem de caldă). Planta are nevoie permanent de apă, iar utilizarea tehnologiei de irigare prin picurare face posibilă irigarea constantă fără crearea problemelor legate de suprasaturarea solului cu apă și sufocarea rădăcinilor, tasarea solului, etc.

                                                                                                 

Pentru o fertilizare eficientă, trebuie să se țină cont de de câteva aspecte:

a. fazele fenologice de dezvoltare (plantare, înflorire, dezvoltare vegetativă intensă, maturare, recoltare)

b. intensificarea unor procese naturale ale plantei în condițiile în care parametrii de mediu sunt propice dezvoltarii optime: devoltare radiculare puternică, inducerea înfloririi, mărirea fructelor. Aceste induceri naturale ale anumitor procese de dezvoltare ale plantelor se fac cu ajutorul agronutrienților nehormonali de ultimă generație.

c. revenirea rapidă a plantelor în urma unor stresuri suferite: transplantare, salinitate, frig, secetă, căldură, umiditate excesivă, atac de boli, etc. Revenirea rapidă a plantelor din diferite stresuri se realizează cu ajutorul agronutrienților nehormonali de ultimă generație.

 

 

 

 



Răspunde
2000 caractere rămase

Răspunsuri  Comentarii
1956 caractere rămase

facebookGoogle PlusYouTubeVremea