ACTIUNE FITOTOXICA
Proprietatea unor produse fitofarmaceutice de a provoca vatamari trecatoare sau persistente plantelor

ACTIUNE SELECTIVA
Proprietate pe care o au unele substante chimice de a actiona numai asupra unor categorii de agenti fitopatogeni.

ADEZIVITATE
Proprietatea unor substante de a adera si ramane mai mult timp pe plantele tratate.

ADJUVANT
Substanta chimica lipsita de proprietati biologice, care adaugata produselor fitofarmaceutice le modifica unele insusiri fizice si chimice.

AEROSOL
Ceata formata prin dispersarea unui preparat chimic in picaturi foarte mici (sub 50 microni)

ALTERNARIOZA
Boala a plantelor produsa de ciuperci patogene din genul Alternaria

ANTICRIPTOGAMIC
Produs fitofarmaceutic care opreste evolutia bolilor criptogamice

ANTIMICOTIC
Actiune fungicida

APENDICE
Prelungire filamentoasa, continua sau septata, hialina sau colorata, simpla sau ramificata, ce se gaseste la suprafata unor formatiuni fructifere

ASCA
Produsul fecundatiei la ciupercile din clasa Ascomycetes, de forma oval-globuloasa sau alungita, in interiorul careia se diferentiaza ascosporii

ASCOMICETE
Ciuperci care formeaza asce ca forma de reproducere sexuata

ASCOSPOR
Spor caracteristic ascomicetelor care se formeaza in interiorul ascelor, in urma unui proces de diviziune reductionala.

ATROFIE
Nedezvoltarea normala a plantelor cauzata de diferiti factori.

AVERTIZARE
Actiune de anuntare a cultivatorilor prin presa, radio, televiziune, scrisoare, sa aplice tratamente chimice pentru prevenirea si combaterea unor boli si daunatori.

BACTERICID
Produs fitofarmaceutic utilizat in combaterea bolilor bacteriene.

BACTERIOZA
Boala provocata de bacterii.

CADEREA PLANTUTELOR
Sindrom complex de boli fungice, cauzate in special de ciupercile din genurile Phytium, Rizoctonia, Verticilium, Didimela si se manifesta prin sugerea tulpinei plantelor tinere la nivelul solului urmate de ofilirea si caderea plantutelor

CARANTINA FITOSANITARA
Masura de protectie a plantelor prin prevenirea raspandirii unor boli periculoase pe areale in care nu au aparut inca.

COMPATIBILITATE
Calitatea unor pesticide de a se putea aplica in amestec, fara pierderea eficacitatii si fara a produce fenomene fitotoxice asupra plantelor tratate.

CONCENTRATIA LIMITA
Reprezinta concentratia pana la care agentul patogen isi pastreaza caracterul infectios.

CONCENTRATIE
Cantitatea de substanta activa sau produs comercial care intra in amestec in: solutie, suspensie sau pulbere. Se exprima in procente la greutate sau volum sau in cifre absolute.

CONDITIONAREA PESTICIDELOR
Operatia prin care se amesteca substanta activa cu suporturi dispersante, adezive, muiante, emulgatoare, stabilizatoare sau tensioactive rezultand pulberi de prafuit, pulberi muiabile, solutii, granule.

CONIDIE
Spor exogen, imobil, asexuat, de forme, culori si marimi diferite, specific ciupercilor evoluate, care se formeaza fie direct pe miceliu, fie pe formatiuni caracteristice.

CONIDIOFOR
Ramificatie a miceliului fructificativ, mai mult sau mai putin diferentiata, caracateristica genului, pe care se formeaza sporii.

CULTIVAR
Plante cultivate cu caractere distinctive (linie, soi, hibrid).

CUTICULA
Stratul exterior al epidermei organelor plantelor superioare sau ale unor corpuri fructifere de la ciuperci.

DIAGNOSTICARE
Determinarea prin metode specifice a agentului patogen si a bolii.

DISEMINARE
Raspandirea propagulelor de infectie.

DOZA
Cantitatea de pesticid necesara pentru a combate un sistem biologic daunator.

DOZA EFICACE
Cantitatea de pesticid care are eficacitate asupra unui sistem biologic daunator.

DOZA INOFENSIVA
Cantitatea maxima de substanta chimica care nu provoaca modificari negative asupra unui organism viu.

DOZA LETALA
Cantitatea de produs toxic necesara pentru a omori un sistem biologic.

DOZA LETALA 50
Este cantitatea de substanta care produce o mortalitate de 50% din indivizii biologici.

DRAJARE
Operatia de acoperire a semintelor cu o crusta de pesticid, cu adeziv si uneori si cu ingrasaminte pentru usurarea semanatului si asigurarea protectiei contra sistemelor biologice daunatoare.

EMULSIE
Dispersarea in apa a unui produs chimic uleios, in particule foarte fine, cu aspect laptos.

EPIDEMIE
Fenomenul de manifestare a unei boli pe teritoriu foarte intins.

EPIFIT
Microorganism parazit sau saprofit, care creste si se dezvolta la suprafata organelor plantelor.

EXCRESCENTA
Umflatura neregulata, de diferite dimensiuni, care se formeaza pe organele atacate de agentii fitopatogeni.

EXUDAT
Lichid gomos rezultat in urma activitatii bacteriilor, pe suprafata organelor atacate.

FAINARE
Boala a plantelor provocata de ciuperci din fam. Erysiphaceae.

FILOSFERA
Suprafata frunzei vii pe care se dezvolta bacterii sau ciuperci parazite sau saprofite.

FITOALEXINE
Substante antitoxice si inhibitoare produse postinfectional de plante, ca reactie de aparare impotriva atacului unor agenti daunatori.

FITOMEDICINA (FITIATRIA)
Medicina vegetala, care studiaza bolile la plante si combaterea lor.

FITOTOXICITATE
Actiunea vatamatoare a unor produse fitofarmaceutice asupra plantelor tratate.

FIZIOPATIE
Boala fiziologica provocata de diversi factori abiotici, neinfectiosi.

FUNGICID
Produs fitofarmaceutic, utilizat in combaterea micozelor.

HIFA
Filament unicelular sau pluricelular, cu crestere terminala, din care este constituit miceliul ciupercilor.

HIPERPARAZIT
Parazit care se instaleaza pe alte organisme parazite si se hraneste pe seama lor.

HIPERPLAZIE
Inmultire anormala, exagerata a celulelor plantelor bolnave.

HIPERSENSIBILITATE
Mecanism de aparare al plantelor fata de un agent patogen obligat, care consta din moartea celulor din jurul punctului in care a patruns patogenul, oprindu-l sa se raspandeasca mai departe.

IERBICID
Produs folosit pentru distrugerea chimica a buruienilor.

IMUNITATE
Gradul cel mai inalt de manifestare a rezistentei la agenti daunatori.

INOCUL
Sursa de agent fitopatogen, care produce infectii.

MANA (MANARE)
Nume generic dat pentru bolile plantelor produse de ciuperci.

MARMORAT
Amestec de dungi sau pete divers colorate pe organele atacate ale plantelor.

MEDIU NUTRITIV
Amestec de substante nutritive, in stare lichida sau solida, pe care se cultiva artificial microorganisme.

MICELIU
Aparatul vegetativ (corpul) unicelular sau pluricelular al ciupercilor.

MICOTOXINA
Toxina elaborata de ciuperci.

MICOZA
Boala provocata de ciuperci.

MICROFLORA
Totalitatea microorganismelor cu celule de natura vegetala care se dezvolta intr-un habitat.

MONILIOZA
Boala a plantelor produsa de specii ale genului Monilinia.

NANISM
Piticire a plantelor atacate de diferiti agenti patogeni.

NECROZA
Distrugerea totala (moartea) a tesuturilor atacate.

NORMA DE APA
Cantitatea de lichid care trebuie aplicata la tratarea bolilor pe o anumita suprafata.

OBIECTE DE CARANTINA
Patogenii, daunatorii si buruienile trecute pe listele de carantina fitosanitara (interna sau externa).

PATOGENEZA
Succesiunea de procese si faze care duc la imbolnavirea unei plante cu un agent patogen.

PENETRABIL
Proprietatea unui produs chimic de a patrunde in unele organe ale plantelor tratate, fara a avea o actiune sistemica.

PERSISTENT
Proprietatea unui produs fitofarmaceutic de a ramane mai mult timp pe plantele pe care a fost aplicat.

PESTICIDE
Substante, compusi si produse chimice folosite in combaterea patogenilor, daunatorilor si buruienilor, in ecosisteme agricole si silvice.

POLUARE
Impurificarea mediului extern cu agenti chimici, fizici sau biologici, intr-o proportie atat de ridicata incat devin nocivi pentru sistemele biologice vegetale si animale din habitatele si zonele respective.

PRAFUIRE
Dispersarea produselor fitofarmaceutice sub forma de pulbere cu ajutorul prafuitoarelor.

PRAFUIRE ELECTROSTATICA
Procedeu care permite a se aplica incarcaturi electrostatice particulelor electrostatice.

PRAFUIRE UMEDA
Metoda de tratare, care permite aplicarea simultana a unei pulberi uscate si a pulverizarii unui lichid.

PREMUNITATE
Metoda de prevenire sau combatere biologica a agentilor patogeni, care consta in infectarea prealabila a plantelor cu tulpini slab virulente de patogeni si prevenirea aparitiilor de infectii puternice.

PROFILAXIE
Totalitatea masurilor aplicate in vederea prevenirii aparitiei, evolutiei si raspandirii bolilor la plante.

PROGNOZA
Prevederea aparitiei infectiilor, a evolutiei atacurilor de agenti patogeni si a gravitatii pagubelor pe care acestia le vor produce.

PULBERE MUIABILA
Produs sub forma de pulbere , care, inainte de utilizare, se disperseaza de apa.

PULVERIZARE
Dispersarea produselor fitofarmaceutice sub forma lichida , cu aparate speciale, in picaturi de 50-100 microni marime.

PUTREGAI
Simptom provocat de diverse bacterii si ciuperci patogene, caracterizat prin descompunerea tesuturilor sau partilor de plante infectate, sub actiunea enzimelor de maceratie.

RASA FIZIOLOGICA
Populatie de indivizi care se deosebesc de alte populatii din aceeasi specie prin caractere fiziologice, biochimice sau patologice, privind gradul de virulenta si modul de manifestare al simptomelor. Numarul de rase este diferit la diferite specii patogene in zone sau tari diverse si variaza in timp.

RASAD
Unitate interspecifica, cuprinzand indivizii (aceleiasi specii), care se deosebesc de ceilalti prin anumite caractere.

REZISTENTA PATOGENILOR LA FUNGICIDE
Scaderea eficacitatii unor fungicide fata de unii patogeni asupra carora au fost multa vreme active, ca urmare a utilizarii numai a acestora prin tratamente unilaterale si repetate.

RIZOCTONIOZA
Boala provocata la diferite specii de plante ale genului Rhizoctonia.

RUGINA
Boala produsa la diferite specii de plante de ciuperci Uredinalae.

SAPROFIT
Sistem biologic care traieste si se hraneste pe resturile anumitor specii de plante sau pe anumite organe ale acestora ( seminte, fructe, bulbi, tubercului). Din punct de vedere al protectiei plantelor sunt importante organismele care produc putregaiuri in depozite.

SEPTA
Perete despartitor transversal sau uneori si longitudinal, care se gaseste in hifele miceliene ale talului sau in sporii unor ciuperci.

SEPTORIOZA
Boala produsa la diferite specii de plante ale genului Septoria.

SEROTIP
Populatia unui patogen in care toti indivizii au caracter serologic comun (virusuri, bacterii).

SIMPTOM
Manifestarea modificarilor suferite de plantele bolnave.

SINERGISM
Un tip de cooperare intre doi sau mai multi agenti fizici, chimici sau biologici, care actioneaza concomitent si realizeaza un efect mai mare.

SISTEMIC
Se refera la modul de dezvoltare si raspandire a unui agent patogen in interiorul gazdei prin vasele conducatoare sau la pesticidul care este absorbit de planta, prin radacini sau frunze si circula prin tesuturi asigurand protectia acestora.

SPOR
Organ caracteristic, capabil de reproducere si propagare a agentilor patogeni.

SUSPENSIE
Dispersiune intr-un lichid in particule foarte fine a unui preparat in stare solida.

TAL
Corpul ciupercilor evoluate considerat ca organism intreg.

TIMPUL DE PAUZA
Numarul de zile care trebuie sa se scurga de la aplicarea ultimului tratament cu pesticide pana la recoltarea oraganelor consumabile in vederea utilizarii, fara pericol de intoxicare.

TOLERANT
Soi, hibrid sau linie de planta cultivata care reactioneaza slab la infectia unui agent patogen, pierzand putin din productie.

TOXICITATE
Puterea de otravire a unui produs fitofarmaceutic.

ULTRASTRUCTURA
Structura celulei sau tesutului la nivel molecular, observabila numai cu microscopul electronic.

VERTICILIOZA
Boala a plantelor produsa de specii de Verticillium.

VERUCOS
Ingrosarea neuniforma a invelisului unor spori de ciuperci.

VIROZA
Boala produsa de virusuri.

VOLUM
Cantitatea de lichid cu pesticid , care se aplica in culturi pentru prevenirea si combaterea sistemelor biologice daunatoare.

ZEAMA DE STROPIT
Amestec de apa cu produse fitofarmaceutice in anumite conditii si proportii in vederea utilizarii pentru stropiri.

ZIGOT
Celula diploida rezultata din contopirea a doi gameti haploizi.

“IN VITRO”
Studierea unor insusiri ale agentilor fitopatogeni se poate face in afara organismului parazitat, in anumite conditii, in laborator.

“IN VIVO”
Unele insusiri ale agentilor fitopatogeni pot fi studiate numai in interiorul organismului viu, care constituie mediul de dezvoltare al acestora.