Acest site folosește cookie-uri pentru a vă pune la dispoziție cea mai bună experiență online. Prin continuarea navigării în site, sunteți de acord cu politica noastră de cookie. Sunt de acord Detalii

Boala petelor de bronz

Marţi, 06 iun 2017
Virusul petelor de bronz infecteaza peste 900 de specii de plante (legume, plante ornamentale si buruieni). Acesta este raspandit exclusiv prin intermediul diferitelor specii de trips, transmis numai de adulti. Insectele infectate isi pot mentine capacitatea de infectie toata viata. Transmiterea virusului se face de la buruieni la plante si invers.


Simptome ale bolii


Primele simptome apar prin colorarea in galben verzui a varfurilor de crestere, urmate de aparitia unor pete circulare, cu margineea difuza, de culoarea bronzului sau bruna.


Pe tulpini si petioli apar pete  de culoarea bronzului, care odata cu necrozarea tesuturilor, devin brune. Infectiile timpurii duc la piticirea plantelor, iar fructificarea este redusa.
Pe fructele verzi pot aparea pete mici de culoare bruna, iar pe fructele coapte pot aparea desene inelare, rosii si galbene, care se adancesc.

Dupa infectie, cresterea este afectata, in cultura recunoscandu-se usor plantele virusate, prin diferenta de inaltime si stare de vegetatie fata de plantele sanatoase invecinate. Exista cazuri in care cresterea nu este stopata la nivelul intregii plante si se poate observa o usoara curbura apicala de la nivelul careia planta, aparent, isi continua cresterea. Cu toate acestea, plantele sunt in continuare clorotice.


Cand infectia se produce inainte de aparitia primului etaj, planta respectiva nu va mai produce fructe. Daca infectia apare dupa formarea fructelor acestea se pot deforma, raman de obicei mici, pot aparea pete de bronz, crapaturile devin necrotice si uscate, iar uneori pot aparea cercuri concentrice. Aceste fructe afectate se pot coace, insa, cu pete, culoarea nu va fi intensa si in interior se vor observa zone maronite.



La castraveti virusul se manifesta prin ingalbenirea intregii plante de jos in sus iar frunzele clorotice infectate se recunosc prin faptul ca sunt foarte casante la starngere. Daca plantele ar suferi de o boala vasculara sau de o cloroza obisnuita, frunzele galbene ar fi moi la strangere si nu casante ca in cazul plantelor virusate.

         Metode de prevenire

Deoarece nu exista tratament pentru aceasta boala, se recomanda utilizarea cu strictete a masurilor profilactice preventive in cultura, precum:
1. eliminarea plantelor infectate la primele simptome si arderea lor
2. distrugerea plantelor gazda (buruieni, atat din cultura , cat si din vecinatea acesteia
3. combaterea tripsului – vectorul principal de transmitere a TSWS:
utilizarea capcanelor lipicioase albastre, pentru moinitorizarea aparitiei si a densitatiii populatiei de tripsi;
tratamente la acoperire, cu insecticide specifice, pentru combaterea tripsilor, incepand cu faza de rasad.
Aplicarea produselor cu acelasi mod de actiune, 2-3 tratamente in bloc, la 4-7 zile distanta, in functie de temperatura. Nu se foloseste acelasi mod de actiune pentru doua generatii succesive (aproximativ 20-30 de zile pe generatie);
se recomanda efectuarea tratamentelor cand tripsul este mai activ-dimineata devreme (temperatura 18-20 grade C).
4. folosirea hibrizilor cu toleranta la aceasta boala.

          Metode de combatere chimica

Pentru combaterea vectorilor (tripsilor) se vor efectua tratamente  cu : Match, Laser,  Mospilan 20 SG, Mospilan 20 SP, Nuprid 200 SC.



Răspunde
2000 caractere rămase

Răspunsuri  Comentarii
1956 caractere rămase

facebookGoogle PlusYouTubeVremea